Mâncarea ultra-procesată se referă la alimentele care sunt prelucrate industrial și conțin adesea ingrediente artificiale, cum ar fi arome, conservanți, coloranți și îndulcitori artificiali. Aceste alimente sunt de obicei bogate în calorii, grăsimi saturate, zahăr și sare și au un conținut scăzut de fibre, vitamine și minerale.

Exemple de alimente ultra-procesate includ:

• Mâncăruri fast-food, cum ar fi burgeri, cartofi prăjiți, sandvișuri
• Alimente la conservă, cum ar fi supe, legume și fructe în sirop sau în suc
• Snacks-uri procesate, cum ar fi chipsuri, batoane de ciocolată, bomboane și prăjituri
• Carne procesată, cum ar fi cârnați, șuncă și alte produse din carne tocata
• Băuturi carbogazoase și sucuri îndulcite cu zahăr

De mai bine de un secol, știința nutriției s-a concentrat pe nutrienți: mâncați mai puține grăsimi saturate, evitați excesul de zahăr, obțineți suficientă vitamina C și așa mai departe. 

Conceptul de alimente ultraprocesate ne-a captat imaginația. Și totuși știm atât de puține despre aceste alimente și despre ce fac ele asupra corpului nostru. Oamenii de știință nici măcar nu se pot pune de acord asupra a ceea ce este considerat un aliment ultraprocesat sau de ce ar trebui să conteze. Un singur lucru este cert: aceste alimente reprezintă o parte importantă a vieții noastre.

Kevin Hall a pus la punct primul studiu de control randomizat care compară dietele ultra-procesate și neprocesate. În 2019, Hall a cerut 20 de voluntari să rămână la un spital de cercetare clinică din Bethesda, unde vor fi hrăniți cu o dietă numai cu alimente ultraprocesate sau integrale timp de două săptămâni, apoi să treacă la cealaltă dietă pentru următoarele două săptămâni. Cei care urmau o dietă ultra-procesată au fost hrăniți cu o selecție de feluri de mâncare, inclusiv cartofi prajiti, cârnați de curcan, cheeseburger și o cantitate neplăcută  de limonada dietetică.. Dieta cu alimente integrale a fost alcătuită în mare parte din fructe, legume și carne neprocesată. Pentru ambele diete, Hall și cercetătorii săi au furnizat dublul porțiilor recomandate de mâncare, astfel încât participanții să poată mânca cât de mult au dorit. Partea critică, totuși, a fost că cele două diete erau potrivite din punct de vedere nutrițional, astfel încât fiecare conținea aproximativ aceeași cantitate de proteine, grăsimi, carbohidrați, fibre și așa mai departe.

Rezultatele Studiului

Rezultatele  studiului l-au surprins pe Hall. La dieta ultra-procesată, oamenii au mâncat în jur de 500 de calorii în plus pe zi și au luat aproximativ două kilograme. Când oamenii urmau o dietă cu alimente integrale, consumau mai puține calorii și slăbeau - asta în ciuda faptului că mesele oferite aveau aproximativ aceleași compoziții nutritive. Pentru Hall, acest lucru însemna că există altceva în afară de conținutul de sare, zahăr și grăsimi care îi determină pe oameni să mănânce calorii în exces și să se îngrașă. 

Studiul lui Hall a stabilit o legătură clară între mâncarea nedorită și consumul de calorii în exces, dar nu ne poate spune de ce oamenii care urmau o dietă ultraprocesată au mâncat mai mult.

• Unii au crezut că junk food-ul este mai dens în calorii. Deoarece alimentele procesate sunt adesea prăjite și bogate în grăsimi, ele conțin mai multe calorii pe gram decât alimentele integrale. Sau poate pentru că mâncarea nedorită a fost consumată mai repede; în studiu, persoanele care urmau o dietă ultra-procesată au mâncat semnificativ mai repede decât cei care consumau alimente întregi. Alți oameni de știință au crezut că aditivii ar putea juca un rol sau că mâncarea nedorită a schimbat microbiomul intestinal într-un mod care a influențat aportul de calorii. 

• Un factor important ar putea fi efectul pe care alimentele ultraprocesate îl au asupra creierului nostru. Există dovezi că alimentele ultra-procesate pot afecta creierul nostru în diferite moduri. De exemplu, aceste alimente pot activa centrii de plăcere din creier, determinând consumul excesiv și dependența alimentară.

Alimentele ambalate și procesate sunt o sursă atât de importantă de nutriție pentru atât de mulți oameni încât trebuie să fim atenți înainte de a demoniza întreaga categorie. Sunt convenabile, gustoase și ieftine. Dacă proiectam politici pentru a încerca să eliminam acele alimente fără a oferi în același timp alternative ieftine, ușoare și convenabile, vom avea o mulțime de oameni care vor experimenta consecințe negative ale acestui lucru.

Lucrurile devin și mai complicate atunci când luam în considerare impactul climatic al dietelor noastre. Majoritatea cărnurilor pe bază de plante sunt foarte procesate, dar asta nu le face neapărat mai puțin sănătoase decât echivalentele lor din carne. Inlocuitorii carnii tind sa fie mai scazuti in calorii si grasimi saturate si mai bogati in fibre, dar mai scazuti in proteine. Dar la nivel de protectia mediului, carnea de vită pe bază de plante este mult mai bună decât cea reală. Dacă comparați un burger de vită sau un cârnați de porc foarte procesat cu echivalentul său pe bază de plante, atunci burgerul sau cârnații din plante vor avea, în general, un impact mai mic asupra mediului.

Dar ce vom face daca burgerii pe bază de plante ar putea înlocui alte alimente pe bază de plante, mai sănătoase?

Burgerii pe bază de plante pot fi o opțiune sănătoasă dacă sunt preparați corect și conțin ingrediente naturale și sănătoase. Aceștia pot fi o alternativă bună la burgerii tradiționali, care sunt de obicei făcuți din carne roșie sau procesată și pot fi bogate în grăsimi saturate și calorii.

Dacă burgerii pe bază de plante înlocuiesc alte alimente pe bază de plante mai sănătoase, cum ar fi legumele, cerealele integrale și nucile, atunci acest lucru poate fi un aspect negativ. Este important să avem o dietă echilibrată, care să includă o varietate de alimente naturale și sănătoase, care să furnizeze nutrienții de care avem nevoie pentru a menține sănătatea noastră.

În general, trebuie să fim atenți la etichetele alimentelor și să ne asigurăm că burgerii pe bază de plante pe care îi consumăm sunt sănătoși și nu conțin ingrediente artificiale sau aditivi nocivi. Este important să privim alimentele ca pe un întreg și să ne concentrăm pe consumul alimentelor integrale și sănătoase, care ne pot ajuta să ne menținem sănătatea și să prevenim bolile cronice.

Mancarea ultraprocesata este mai apetisanta si la îndemână

Daca ambele diete din cercetarea exemplificata mai sus au aproximativ acelasi numar de calorii si compozitii similare (carbohidrati, proteine, grasimi, sare etc) atunci nu putem sa nu ne gandim ca mancarea ultraprocesata ne influienteaza obiceiurile alimentare si consumam mai mult.

Este inutil sa mai calculam ingredientele de pe eticheta?

Industria alimentară utilizează adesea tehnici și ingrediente specifice pentru a îmbunătăți gustul, aroma și aspectul alimentelor procesate, pentru a le face mai atrăgătoare pentru consumatori și pentru a le face să fie preferate în fața altor alimente. Alimentele ultra-procesate sunt adesea la îndemână și sunt ușor de găsit în magazinele de alimente și în restaurante. Aceste alimente pot fi convenabile și pot fi consumate rapid, ceea ce poate fi atractiv pentru persoanele care au un program aglomerat și nu au mult timp să gătească.

Pentru a evita consumul excesiv de alimente ultra-procesate, este important să planificăm cu atenție mesele și să încercăm să gătim acasă, când este posibil. Putem opta pentru alimente integrale și naturale, cum ar fi fructele și legumele proaspete, carnea și peștele proaspăt, cerealele integrale și nucile, care sunt bogate în nutrienți și au beneficii pentru sănătatea noastră.

Este important să ne educăm despre alimentația sănătoasă și să fim conștienți de impactul pe care alimentele ultra-procesate îl pot avea asupra sănătății noastre.