Clorura de magneziu, cunoscută prin formula chimică MgCl2, este un tip de sare utilizat ca supliment mineral nutritiv. Se găsește în mod natural în apa de mare, dar este cel mai ușor extrasa din saramura lacurilor sărate - cum ar fi Marele Lac de sare din nordul Utahului și Marea Moartă situată între Iordania și Israel - unde conținutul poate fi de până la 50%

Beneficiile aduse sanatatii

Ca si supliment mineral, clorura de magneziu este utilizata pentru prevenirea și tratarea carentelor de magneziu din sânge. Este folosit si pentru a trata problemele de sanatate ale sistemului digestiv produse de prea mult acid gastric, cum ar fi dureri de stomac, arsuri la stomac și indigestia acidă, pentru dureri,crampe si spasme musculare,in gestionarea stresului,cresterea nivelului de energie si imbunatatirea performantei sportive,imbunatatirea somnului.

     În ceea ce privește succesul clorurii de magneziu utilizata pentru beneficiile aduse sănătatii prin suplimentarea orală, beneficiile sunt admirabile. Mulți cercetători susțin clorura de magneziu ca fiind cea mai eficientă formă de suplimentare dietetică a nevoii de magneziu, în parte datorită rolului vital pe care clorura îl are în producerea acidului clorhidric în stomac.

Clorura de magneziu este folosită în principal pentru a suplimenta aportul alimentar de magneziu. Deși nu „tratează” problemele de sanatate propriu zise, poate ajuta la depășirea deficienței de magneziu și, prin aceasta, îmbunătățește sau restabilește anumite funcții fiziologice.

Deficiență de magneziu

Magneziul este un nutrient vital pentru sănătatea umană. Este responsabil pentru mai mult de 300 de reacții biochimice din organism, inclusiv reglarea zahărului din sânge, a tensiunii arteriale și a funcției musculare și nervoase. De asemenea, este esențial pentru producerea de proteine, minerale osoase și ADN.

Deși deficiența de magneziu este adesea subclinică (adică fără simptome evidente), se poate manifesta cu simptome generalizate sau nespecifice, precum oboseală, slăbiciune, depresie, fasciculații (spasme musculare involuntare) și aritmie (bătăi ale inimii neregulate).

Deficiențele cronice de magneziu sunt strâns legate de o gamă largă de probleme de sănătate, incluzând astmul, migrenele, diabetul de tip 2, sindromul metabolic, hipertensiunea, ateroscleroza, osteoporoza și cancerul de colon.

Există anumite situații despre care se știe că induc deficiență de magneziu la persoanele sănătoase. Acestea sunt:

- subnutriția

- dieta cu conținut scăzut de magneziu

- diaree severă sau vărsături

- boli intestinale cronice, cum ar fi boala Crohn și boala celiacă

- sarcina și alăptarea

- diabetul prost controlat

- diuretice cum ar fi Lasix (furosemidă)

- alcoolism

- boala hipoparatiroidă

Suplimentele cu clorură de magneziu pot ajuta la depășirea (sau, cel puțin, la reducerea) deficienței de magneziu și deci la îmbunătățirea funcțiilor fiziologice și a sănătății.

Având în vedere gama de boli pe care le poate provoca deficiența de magneziu, există parei potrivit carora suplimentele de magneziu pot nu numai să prevină anumite boli, dar le tratează activ. Este o problemă controversată supusă dezbaterilor în curs.

Rolul magneziului în producerea acidului clorhidric si gestionarea digestiei

Unii oameni pur și simplu au o productie insuficienta de acid clorhidric (HCl) la nivelul stomacului, ceea ce poate duce la o serie de probleme de sănătate legate de metabolism și absorbția de nutrienți. Aceste deficiențe se pot datora diverselor tulburări care afectează stomacul sau se datoreaza unor diferențe individuale sau au cauze necunoscute. Pe măsură ce îmbătrânim, producția de HCl în stomac scade, adesea dramatic, și este aproape întotdeauna nu este diagnosticată.

Utilizarea clorurii de magneziu ca supliment alimentar are beneficiul suplimentar de a ajuta la reducerea multor probleme potențiale care ar putea apărea din scădere constantă a acidului gastric în stomac.

Acestea pot include:

• Absorbția defectuoasă a vitaminelor și mineralelor
• Eșec în digestia corectă
• Sensibilitate crescută la bacterii, virusi și drojdii care trec in intestin

Clorura suplimentară găsită în clorura de magneziu e suficientă pentru a crește producția de acid gastric, îmbunătățind astfel absorbția și asimilarea magneziului și îmbunătățind eficiența digestivă generală. Se creeaza astfel un mediu ideal pentru asimilarea micronutrienților critici importanți pentru sănătate,absorbtia acestora fiind deficitara pe măsură ce îmbătrânim.

      Eficacitatea preparatelor cu clorură de magneziu

          Beneficiile clorurii de magneziu se obțin si atunci când se aplică topic pe piele, într-o formula cunoscută sub denumirea de „ulei de clorură de magneziu”. Rapoartele pozitive ale profesioniștilor medicali și consumatorilor cu privire la beneficiile pentru sănătate obținute prin utilizarea clorurii de magneziu in acest mod, evidențiază comoditatea și eficiența sa în abordarea unei varietăți de simptome, inclusiv a celor legate de piele, mușchi și sistemul nervos.

Sustinatorii acestui mod de aplicare descriu în detaliu impactul imediat și profund pe care l-a avut asupra sănătății lor magneziul cu aplicare„transdermică”, in situatii în care dozele orale ale diferiților compuși de magneziu nu au avut efectul asteptat.

         Un mic studiu realizat de Dr. Norman Shealy, M.D., fondatorul Asociației Medicale Holistice Americane, oferă cercetări documentate asupra efectului clorurii de magneziu asupra chimiei sângelui. Dr. Shealy a comparat nivelurile intracelulare de magneziu ale participanților înainte și după o perioadă de aplicare zilnică a magneziului prin băi de magneziu și aplicarea prin pulverizare a uleiului de clorură de magneziu.

Deoarece 75% dintre participanți au prezentat o îmbunătățire marcantă a nivelului de magneziu, dr. Shealy a ajuns la concluzia că proprietățile unice ale clorurii de magneziu suprasaturate permit absorbtia eficientă la nivelul pielii, ridicând nivelul de magneziu intracelular la majoritatea indivizilor.

          Clorura de magneziu a demonstrat ca are caracteristici unice diferite de cele ale altor săruri anorganice de magneziu care prezintă un interes special. După cum a fost descoperit în 1915 de chirurgul francez Pierre Delbet, M.D  aplicarea unei soluții de clorură de magneziu pe răni externe a avut efecte favorabile asupra activității leucocitice și a fagocitozei, ceea ce o face ideală pentru curățarea rănilor.

Treizeci de ani mai târziu, un alt medic francez, A. Neveu, M.D., a utilizat oral clorura de magneziu pentru un spectru larg de tulburări care beneficiază de efectele de sustinere a imunitatii oferita de clorura de magneziu

          Dr. Jose Perez Albela Beraun, M.D., director al Institutului Bien de Salud din Lima, Peru, este un susținător important al magneziului si in mod special al clorurii de magneziu, forma folosită aproape exclusiv în activitatea sa. Dr. Albela vorbeste despre legatura dintre clorură de magneziu și sănătate prin diferitele sale emisiuni radio, prelegeri publice și, de fapt, produce și distribuie pachete cu o singură doză de clorură de magneziu, oferindu-le adesea celor nevoiași. Poveștile de succes ale pacienților doctorului Albela ar putea completa o carte întreagă

 Cum se utilizează clorura de magneziu

Suplimentele de clorură de magneziu se găsesc în mod obișnuit sub formă de tablete și capsule. Fulgii de clorură de magneziu pot fi, de asemenea, utilizați pentru băi terapeutice și înmuierea picioarelor.

Dacă medicul dumneavoastră v-a îndrumat să utilizați acest "medicament", este posibil ca medicul sau farmacistul să fie deja conștienți de eventuale interacțiuni medicamentoase.

Clorura de magneziu nu are interacțiuni severe cu niciun medicament.

Magneziul se poate lega de anumite medicamente și poate interfera cu absorbția lor. Interacțiunile posibile includ:

• Antibiotice cu amminoglicozide, precum Gentak (gentamicină) și streptomicina
• Bifosfonați, precum Fosamax (alendronat)
• Blocante ale canalelor de calciu, precum nifedipina și verapamilul
• Antibiotice de chinolă, cum ar fi Cipro (ciprofloxacină) și Levaquin (levofloxacină)
• Antibiotice cu tetraciclină, cum ar fi doxiciclina și minocina (minociclina)
• Medicamente tiroidiene, cum ar fi Synthroid (levothyroxine)

Pe de alta parte, diuretice precum Aldactone (spironolactonă) pot crește concentrația de magneziu în sânge și, odată cu aceasta, riscul de reacții adverse.

Separarea dozelor cu două până la patru ore este adesea tot ceea ce este necesar pentru atenuarea interacțiunii. Acest lucru este valabil mai ales în cazul antibioticelor.

Interacțiunile moderate ale clorurii de magneziu includ:

• ciprofloxacină
• fleroxacina
• gemifloxacină
• levofloxacin
• moxifloxacină
• norfloxacina
• ofloxacina
• penicilamină
• rilpivirină

 Citeste si : Terapia transdermala cu clorura de magneziu