Despre Indulcitori
19/01/2020
Îndulcitorii se găsesc din plin în sucuri şi în unele alimente, în special în dulciuri și se spune despre ei ca nu contin nici o calorie.
Denumiţi şi edulcoranţi (E 900), îndulcitorii sunt folosiţi pentru înlocuirea parţială sau totală a zahărului. Unii sunt naturali, ca poliolii (sorbitol, xilitol, maltitol, lactitol), iar alţii sunt de sinteză chimică (aspartam, acesulfam-k, sucraloză).
Fie că este vorba de aspartam,de zaharină,de sucraloză sau de acesulfam-K (cei mai cunoscuţi îndulcitori de sinteză),există tot felul de păreri asupra efectelor pe care le au îndulcitorii asupra organismului.
Pe diabetici îi ajută să-şi menţină glicemia în limite normale . Pacienții cu diabet zaharat pot utiliza îndulcitori artificiali, deoarece aceștia asigură alimentelor gustul dulce, fără să crească nivelul zaharului din sânge.
Totodata, este bine de știut că unele alimente (prăjituri, biscuiți, ciocolată), pe a căror etichetă apare informația "fără zahăr", pot conține îndulcitori precum sorbitol sau manitol, care contin un număr mare de calorii, favorizând crestera in greutate și nivelul de zahăr din sânge.
Indulcitorii artificiali nu afectează smalţul dinţilor. Există studii care au demonstrat că îndulcitori artificiali nu produc acizi care să provoace carii. Printre aceştia,se numără xylitolul,un îndulcitor care se găseşte în guma de mestecat deci are rol în prevenirea cariilor.
Există o limită la consumul de îndulcitori,fie ei naturali sau artificiali. Nu trebuie depașite cantitățile recomandate deoarece depășirea limitelor poate afecta sănătatea.
Cantitatea zilnică recomandată pentru consum in cazul unei persoane care nu depaseste 68 kg
- Aspartam : 50 mg ( nu poate fi utilizat pentru gatit )
- Zaharină : 5 mg
- Acesulfam K (E950) : 15 mg
- Sucraloză : 5 mg
- Manitol : 50 mg
Există si îndulcitori naturali, mierea de exemplu, dar spre deosebire de îndulcitorii artificiali, mierea conţine un număr crescut de calorii (o linguriţă de miere are 20 de calorii). Aşadar,dacă vrei să-ţi menţii silueta,nu este indicat să-ţi îndulceşti ceaiul sau cafeaua de dimineaţă cu acest aliment. Chiar şi nutriţioniştii recomandă mierea de albine persoanelor care vor să se îngraşe,pentru că stimulează pofta de mâncare.
Indulcitorii artificiali sunt substanțe chimice care asigură alimentelor gustul dulce fără a aduce organismului un număr ridicat de calorii. Deoarece înlocuitorii au gust mai intens decât zaharuleste suficient să utilizați o cantitate mica pentru a obține același rezultat.
Indulcitorii artificiali frecvent întalniți în alimente sunt : siropul de porumb, de arțar, de malt , dextroza, fructoza ; zaharina ; glucoza ; maltaza ; melasa ; lactoza ; sucraloza ; aspartam ; siropul concentrat de fructe ; HFC siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză ; zahăr invertit.
Indulcitorii artificiali frecvent întalniți în alimente sunt : siropul de porumb, de arțar, de malt , dextroza, fructoza ; zaharina ; glucoza ; maltaza ; melasa ; lactoza ; sucraloza ; aspartam ; siropul concentrat de fructe ; HFC siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză ; zahăr invertit.
Zaharina
Zaharina este cunoscută de peste 100 de ani și este considerată unul dintre cei mai siguri îndulcitori artificiali, deoarece a fost supusa la numeroase studii clinice și nu au fost identificate efecte negative majore. Aceasta nu conține un număr mare de calorii , nu crește nivelul de zahăr din sange și este de 200 până la 700 ori mai dulce decât zaharoza.
Au fost realizate peste 30 de studii, atât pe subiecți umani, cât și de laborator, pentru a se stabili care sunt efectele consumului de zaharină asupra organismului uman, iar rezultatele nu au evidențiat efecte negative.
Potențialul risc cancerigen al zaharinei a fost eliminat, dar cu toate acestea acest îndulcitor articifial ar trebui consumat cu precauție. Unii specialiști consideră că s-a oferit consumatorilor (mai ales femeilor însarcinate și copiilor) un fals sentiment de siguranță și securitate față de pericolul de a dezvolta cancer în urma utilizării zaharinei.
Potențialul risc cancerigen al zaharinei a fost eliminat, dar cu toate acestea acest îndulcitor articifial ar trebui consumat cu precauție. Unii specialiști consideră că s-a oferit consumatorilor (mai ales femeilor însarcinate și copiilor) un fals sentiment de siguranță și securitate față de pericolul de a dezvolta cancer în urma utilizării zaharinei.
Un alt aspect negativ legat de folosirea zaharinei este posibilitatea de a declanșa reactii alergice. Alergiile sunt provocate de sulfonamide și pot include dureri de cap, dificultați de respiratie, eruptii cutanate și diaree.
Inca se fac cercetări privind relația dintre consumul de zaharină și manifestări de tipul iritabilitații și distrofiei musculare.
Aspartamul
Aspartamul a fost descoperit în 1965 si în 1981 a fost aprobat în peste 100 țări pentru consumul în masă (în cereale, gumă de mestecat, gelatină, budincă, etc.). Deși se vehicula că această substantă favorizează aparitia cancerului , dementei, tulburarilor de comportament, sau caderea parului, studiile de specialitate au demonstrat că aceste presupuneri nu sunt fondate știintific.
Aspartamul cere o atenţie deosebită : este total interzis bolnavilor de fenilcetonurie,o afecţiune genetică.
Este obţinut prin sinteză chimică şi e folosit pentru îndulcirea băuturilor răcoritoare dietetice. Un gram de aspartam are o putere de îndulcire egală cu cea a 160-400 g zaharoză. E folosit la creme, bomboane, jeleuri, dar mai ales pentru îndulcirea răcoritoarelor în asociere cu acesulfam-k.
Nu trebuie folosit la o temperatura ridicată (coacere, de exemplu), deoarece unele grupari din aspartam se transformă în metanol, cunoscut pentru potențialul nociv la nivelul nervului optic.
Aspartamul este unul din cei mai controversați îndulcitori.
Se consideră ca este vinovat pentru declanșarea urmatoarelor afecțiuni:
• Dureri de cap - Potrivit studiilor, ingestia de aspartam de către subiecți umani crește riscul apariției durerilor de cap. Potrivit cercetătorilor americani de la Asociaţia Americană a Diabetului,durerea de cap este cea mai comună reacţie adversă care apare din cauza aspartamului.
Ei au analizat timp de un an un grup de persoane care sufereau de migrenă cronică şi care obişnuiau să folosească aspartam. Un procent de 11% din ei au raportat dureri mai mari,la numai două ore de la administrarea îndulcitorului.
• Depresia - Un studiu, care își propusese să analizeze efectul consumului de aspartam asupra a 40 de persoane care sufereau de depresie, a fost întrerupt brusc ca urmare a severitatii reacțiilor manifestate de către primii 13 pacienti supuși testărilor. Astfel, cercetătorii au conchis că pacienții cu tulburări de dispoziție sunt sensibili și reactionează negativ la această substanță.
• Cancer - In perioada 1991 - 2004 au fost realizate mai multe studii pentru a se stabili dacă există o legatură între consumul îndulcitorilor cu un conținut scăzut de calorii și apariția a diferite tipuri de cancer ( esofagian, faringian, de colon, rectal, laringian, mamar, ovarian, de prostata). Potrivit rezultatelor, zaharina sau alți îndulcitori artificiali (in principal aspartamul) NU cresc riscul de aparitie al cancerului.
• Cresterea apetitului alimentar - Un studiu, realizat pe un esantion de 14 persoane care urmau o dietă de slăbit, a analizat efectele băuturilor îndulcite cu aspartam și zaharoză asupra apetitului alimentar. Potrivit rezultatelor, deși conțin un numar mic de calorii, consumul acestor băuturi stimulează apetitul alimentar.
Deși îndulcitorii artificiali nu îngrașă,senzaţia de dulce ajunge la creier,care se lasă „păcălit” dar organismul va reţine caloriile din celelalte alimente consumate,chiar în cantitate mai ridicată decât dacă le-ar fi luat din îndulcitorii naturali.
Sucraloza
Sucraloza este unul din cei mai noi îndulcitori de pe piată. Conform studiilor, consumul acestei substanțe nu determină probleme ale aparatului reproducator, tulburari neurologice, cancer și nu prezintă vreun risc pentru sănătate.
Controversele în jurul acestui îndulcitor artificial pornesc de la faptul că sucraloza a fost descoperită în timpul procesului de creare a unui insecticid. Sucraloza conține un număr ridicat de calorii, dar pentru că este de 600 de ori mai dulce decât zaharul sunt necesare cantități foarte mici pentru a obține gustul dulce, dorit.
Digestia și absorbția sucralozei la oameni nu au fost suficient studiate. Efectele adverse asociate consumului crescut de sucraloză ar fi : tulburări gastrointestinale ( balonare, diaree, greată, flatulență), iritații ale pielii (eruptii cutanate, prurit, urticarie),tuse, anxietate, depresie, mancarimi ale ochilor.
Maltitolul
Este rezultat printr-o modificare a moleculei zahărului natural denumit maltoză. Este cel mai apropiat de zahăr, din punct de vedere al caracteristicilor tehnice. O doză zilnică mai mare de 30 g pentru adulţi şi 20 g pentru copii poate provoca balonări şi diaree.
Xilitolul
Este derivat de la xiloză, care se găseşte în numeroase fructe (banane, căpşune) şi legume (morcovi, salată, conopidă). Se absoarbe lent în organism, iar prin metabolizare produce 4 kcal/g. Organismul poate tolera, zilnic, până la 90 g xilitol. E folosit la fabricarea îngheţatei, a gemurilor şi a marmeladei destinate persoanelor cu diabet, dar şi pentru produse de patiserie şi cofetărie: biscuiţi, prăjituri, checuri, rulade.
Siropul de fructoză
Este un amestec în proporţii variate de fructoză şi glucoză. Are putere mare de îndulcire şi conţine tot atâtea calorii ca şi zahărul. Nu poate fi folosit de diabetici sau de supraponderali. Multe studii arată că un consum îndelungat poate duce la obezitate, diabet de tip 2 sau poate afecta ficatul.
Lactitolul
Se obţine printr-o modificare a moleculei lactozei (a zahărului din lapte). E folosit ca îndulcitor pentru îngheţată, produse de patiserie, cofetărie, bomboane şi ciocolată. Metabolizarea lui nu necesită insulină, deci este adecvat pentru diabetici. Un consum de 20 g lactitol/zi nu produce efecte negative (laxative) nici la persoanele sensibile.
L-Acesulfam-k
Este un produs chimic folosit pentru îndulcirea sucurilor răcoritoare. Un gram de acesulfam are o putere de îndulcire egală cu cea a 120-200 g zaharoză. Se elimină prin urină, iar toxicitatea lui pe termen lung este aproape nulă. Doza zilnică permisă este de 9 mg/kg greutate, echivalentul a 100 g zahăr, la un adult.
Sucraloza
Are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât a zahărului. Însă, din cauza metodelor de preparare, specialiştii au stabilit că sucraloza poate fi consumată numai până la 15 mg/kg greutate pe zi.
Sorbitolul
Se obţine din glucoză. Alături de maltitol, ocupă un loc de bază în formulele de alimente pentru diabetici, deoarece cauzează un risc minor în ce priveşte nivelul glicemiei. Riscul redus se explică prin rata mică a absorbţiei sale. Se foloseşte la fabricarea caramelelor fără zahăr, fondanţilor, ciocolatei fără zahăr, produselor de patiserie, cofetărie sau pentru obţinerea gemului diabetic. Aportul zilnic e bine să nu depăşească 35 g (peste 50 g /zi dă efect laxativ).
Deși par a fi soluția ideală iar piața produselor de acest gen este într- o continuă creștere, moderația este cuvantul cheie atunci când vorbim de menținerea greutății, pentru că deși au aparut pornind de la nevoia medicilor de a controla glicemia și apetitul pentru dulce al diabeticilor, îndulcitorii au fost rapid adoptați și de persoanele care au probleme cu greutatea.
Există argumente pro si contra în privința utilizării îndulcitorilor.
Piata produselor ,,sugar free’’este în continua creștere dar se pare că această crestere este în acord cu,, epidemia ‘’de obezi și diabetici din întreaga lume.
Indulcitorii sunt substanțe chimice care au o capacitate de îndulcire uriașă față de cea a zahărului, de chiar până la 2.000 ori – așa se explică cantitatea infimă folosită pentru a îndulci o cafea, de exemplu. Cu toate că vorbim de o cantitate foarte mică, îndulcitorii stimulează de fapt apetitul și cresc dorința de a consuma dulciuri, tulburând procesele chimice sanguine și metabolismul țesutului nervos, cel mai mare consumator de glucide din organism alături de tesutul muscular.
In ultima vreme, pe piată, s-au lansat o serie de produse noi considerate mai sigure, care nu ar fi incriminate în producerea unor efecte nocive.
De exemplu, Xilitol (folosit mai ales în guma de mestecat) Splenda sau Sucralose, Stevia, Acetsulfam – pentru cei care suferă de diabet, îndulcitorii artificiali au fost cea mai buna soluție pentru a controla nivelul glicemiei.
Xylitolul este îndulcitorul natural, care se găsește în zmeură, căpșune și prune, dar și porumb, andive și ciuperci. In prezent, s-a descoperit însă un îndulcitor ,,înrudit “mai bun, numit Erytrol – care are pe langă calitațile enumerate are și o bună toleranță digestivă.
Splenda sau Sucraloza este de asemenea considerat un îndulcitor sigur.
Stevia vine însa din urmă cu putere fiindcă este un produs natural. Originară din Paraguay, această plantă este folosită de sute de ani ca îndulcitor. Pe langă toate aceste avantaje, s-a constatat că Stevia ajută și la pierderea în greutate. In plus, reduce inflamația și luptă împotriva celulelor canceroase.
Majoritatea alimentelor conțin mai multe tipuri de îndulcitori. Combinarea acestora are urmatoarele avantaje :
- Imbunătățirea gustului - zaharina are un gust amar daca nu este însotită de alte substanțe ; astfel, folosirea altor îndulcitori atenuează acest inconvenient.
- cost - folosirea combinată a îndulcitorilor artificiali care dau gust dulce băuturilor și alimentelor este mai convenabilă financiar.
- flexibilitate - îndulcitorii fără calorii sunt o opțiune pentru persoanele care doresc să slabească.
Combinarea îndulcitorilor artificiali nu a fost suficient cercetată si analizată, din această cauza înca nu se știe cu exactitate ce se intamplă cu substanțele chimice odata ce intra în compoziția produselor alimentare, care este efectul acestora și cum are loc procesul de metabolizare.
Indiferent de tipul lor, este recomandat ca îndulcitorii şi alimentele cu îndulcitori să fie consumate numai în situaţii care impun eliminarea zahărului (in cazul diabeticilor) sau diminuarea aportului caloric (pentru supraponderali) şi numai în doze care nu prezintă un pericol pentru sănătate.
10/10/2023
Ce este Stevia? Stevia, cunoscută și sub numele de Stevia rebaudiana, este o plantă originară din America de Sud, în special din regiunile Paraguay și Brazilia. Această plantă a devenit cunoscută datorită frunzelor sale dulci, care au un gust de aproximativ 50-300 de ori mai dulce decât zahărul obișnuit, dar fără a avea efecte negative asupra...
10/10/2023
Planta de Stevie (Indulcitor) - O Alternativă Sănătoasă la Zahăr Dintre numeroasele indulcitori disponibili astăzi, stevia a câștigat rapid popularitatea datorită naturii sale naturale și a beneficiilor sale pentru sănătate. Această plantă dulce, cunoscută științific sub numele de Stevia rebaudiana, este originară din America de Sud și este...
10/10/2023
Extract De Frunze De Stevie Extractul de frunze de stevie este un îndulcitor natural obținut din planta Stevia rebaudiana, originară din America de Sud. Este cunoscut pentru gustul său dulce și absența caloriilor, ceea ce îl face o alternativă populară pentru zahăr și alți îndulcitori artificiali. În această parte a articolului, vom explora...
10/10/2023
Stevia vs. Zahăr Stevia vs. Zahăr - Beneficii și Dezavantaje Stevia: Beneficii: Stevia este un îndulcitor natural derivat din frunzele plantei Stevia rebaudiana. Acesta are o gustare dulce, dar fără calorii, ceea ce îl face o opțiune ideală pentru persoanele care își doresc să reducă aportul caloric. Stevia nu...
10/10/2023
Eritritol - Un îndulcitor natural din familia poliolelor Eritritolul este un îndulcitor natural din familia poliolelor, cunoscut și ca alditol. Acesta este obținut în mod natural în anumite fructe și legume, dar poate fi și produs prin fermentarea glucozei de către anumite bacterii. 1. Originea și Producția Eritritolul poate fi găsit în...
Comentarii
Recenzii ale clienților
Doriți să vă împărtășiți impresiile?
Vă vom fi recunoscători dacă lăsați o recenzie, aceasta poate fi utilă altor utilizatori ai site-ului nostru
Scrie un comentariu Nici o postare găsită