1. Despre guma guar    

2. Aplicații ale gumei guar în industria alimentară

3. Alte utilizări ale gumei guar

4. Interacțiuni ale gumei guar cu medicamentele 

           1.Despre guma guar    

           Guma guar este obținută din semințele plantei de guar, prin măcinarea porțiunii de endosperm a Cyamopsis Tetragonolobus, o plantă leguminoasă cultivată de secole în India și Pakistan. In aceste tări arbustul guar este o planta de cultură importantă, folosită de mult timp ca hrană pentru oameni și animale

           Este utilizata în mare parte sub formă de pulbere de gumă de guar ca aditiv în industria alimentară, farmaceutică, hârtie, textile, explozive, foraj de puțuri petroliere și produse cosmetice.

           Aplicațiile industriale ale gumei guar sunt posibile datorită capacității sale de a forma legătura de hidrogen cu molecula de apă. Astfel, este utilizat în principal ca aditiv pentru îngroșare și stabilizator.

           De asemenea, este benefic în controlul multor probleme de sănătate precum diabetul, probleme de motilitate intestinală, bolile de inimă și cancerul de colon.

           Cea mai importantă caracteristică a gumei guar este capacitatea sa de a se hidrata rapid în solutiile cu apă rece pentru a forma soluții foarte vâscoase. Guma guar formează o dispersie coloidă vâscoasă atunci când este complet hidratată.

            La fel ca și celelalte gume ( guma xantan ) vâscozitatea gumei guar depinde de timp, temperatură, concentrație, pH, rezistența ionică și, de asemenea, de tipul de agitație (amestecare).

            Viteza de hidratare a gumei guar variază. Hidratarea de aproximativ 2 h este necesară în aplicații practice pentru a atinge vâscozitatea maximă. Rata de hidratare depinde în mare măsură de dimensiunea particulelor de pulbere de gumă guar. Prin urmare, pentru o vâscozitate inițială rapidă, sunt necesare gume cu particule foarte fine.

            Temperatura este cel mai semnificativ factor care afectează rata de hidratare și vâscozitatea maximă. Soluțiile cu guar ating vâscozitatea maximă mult mai rapid atunci când sunt preparate la temperaturi mai ridicate decât cele la temperaturi mai scăzute. Dar căldura prelungită este, de asemenea, considerată a avea un efect degradant.

            În majoritatea cazurilor, soluțiile de gumă guar pregătite prin încălzire au o vâscozitate finală mai mică decât aceleași soluții preparate cu apă rece și lăsate să se hidrateze lent.

            Domeniul de temperatură de 25–40°C este de dorit pentru vâscozitățile maxime ale gumei guar. Vâscozitatea soluției de guar 0,5% (w / w) la 25 ° C este semnificativ mai mare decât cea la 37. Vâscozitatea finală a gumei de guar nu este afectată de pH, dar rata de hidratare prezintă variație cu orice modificare a pH-ului. Cea mai rapidă hidratare este obținută la pH 8–9, iar la cea mai lentă rată de hidratare apare la pH peste 10 și sub 4.

              2. Aplicatii ale gumei guar in industria alimentara

              Guma guar (E 412) este autorizată ca aditiv alimentar în Uniunea Europeană (UE) în conformitate cu anexa II și anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari. Criteriile specifice de puritate pentru guma de guar (E 412) au fost definite în Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei Europene.

              Datorită proprietății de a produce soluții vâscoase, guma guar este utilizată pe scară largă în industria alimentară.

- Pentru a coace produse fără gluten, alături de guma xantan (mai multe despre aceasta utilizare cititi aici)

- Pâine : 0,5% - îmbunătățește afânarea, ajută volumul

- Produse prăjite : 0,5-1% - reduce absorbția de ulei

- Iaurt : 2% - pentru fermitate, inlocuitor al grasimii

- Prăjituri : 0,15% - înlocuitor al grăsimii, ajută consistenta

- Carnati : 0,13-0,32% - pentru consistență , imbunatateste,,muscatura,,

- Paste : 1,5% - imbunătățește textura

- Inghetata : 0,5% - cristale de gheață mai mici

- Produse coapte : 1% - îmbunătățește aluatul

- Tomato khetcup : 0,5-1% - îmbunătățește consistența

- Brânza procesată : max.3% - îmbunătățește textura, previne pierderile de apă

- Dresinguri de salată și sosuri : 0,2-0,8% - acționează ca emulsionant și agent de îngroșare

            3. Alte utilizări ale gumei guar

            Guma guar se pare că are efecte și în anumite probleme medicale .

- Constipație : se pare că guma guar ușurează constipația la unii adulți și copii.

- Diaree : adăugarea gumei guar la formula de alimentare a pacienților intubați, poate scurta episoadele de diaree. Guma guar pare de asemenea să scurteze episoadele de diaree la copiii cu debut recent sau cu diaree persistentă. Guma guar nu pare să îmbunătățească diareea la adulții cu holeră.

- Colesterol ridicat (hipercolesterolemie) : consumul gumei guar pare să scadă nivelul colesterolului la persoanele cu colesterol ridicat. Guma guar și pectină, luate cu cantități mici de fibre insolubile, scad de asemenea colesterolul total și „rău” de lipoproteină cu densitate mică (LDL), dar nu afectează colesterolul „bun” de înaltă densitate lipoproteină (HDL) sau alte grăsimi din sânge numite trigliceridelor.

- Hipertensiune arterială (hipertensiune arterială) : consumând guma guar la fiecare masă poate reduce tensiunea arterială la persoanele cu tensiune arterială ridicată. Cu toate acestea, efectele gumei de guar par să fie mai mici decât efectele cojii de psyllium.

- Sindromul de colon iritabil (IBS) : consumul de guma guar poate reduce durerea de stomac și poate îmbunătăți funcția intestinală și calitatea vieții la persoanele cu IBS.

- Posibil ineficient pentru pierdere în greutate : a lua guma de guar pe gură nu pare să ajute oamenii să slăbească.

- Scade tensiunea arterială în urma unei mese (hipotensiune postprandială). Cercetările timpurii arată că guma guar previne scăderea tensiunii arteriale după ce au mâncat o masă la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sau la femeile care au istoric de tensiune arterială scăzută.

- Suprapunere bacteriană intestinală subțire (SIBO). Cercetările timpurii arată că administrarea de guma guar cu medicamentul rifaximină ajută la eliminarea bacteriilor mai bine decât la administrarea de rifaximină singură la persoanele cu SIBO.

          4. Interacțiuni ale gumei guar cu medicamentele :

- Guma guar interacționează cu etinil estradiolul (o formă de estrogen), și deci îi poate scădea eficiența.

- Interacționează cu medicamentele pentru diabet, pentru că se pare că guma guar ar scadea glicemia. Medicamentele pentru diabet sunt de asemenea utilizate pentru scăderea glicemiei. Luând guma guar împreună cu medicamente pentru diabet ar putea cauza scăderea prea mare a glicemiei.

- Interacționează cu metformina, scăzând absorbția acesteia.

- Guma guar poate scădea absorbția penicilinei în organism. Luând guma guar împreună cu penicilina poate scădea capacitatea penicilinei de a combate infecția.

Interacțiuni minore

- Digoxina (Lanoxin) interacționează cu guma guar dar nu în mod semnificativ.